Tehnologia și profesorii din școlile românești

Postat de Data: decembrie 21, 2018

Cum e mai bine… cu tehnologie, fără ea? Bună întrebare. În Franța, e interzisă în școli. Unii sunt pro, alții contra. Tehnologia e asemenea hranei. Dacă o folosim cum trebuie, ne e „medicament”, dacă exagerăm, ne e „mormânt”. Personal, mi-am folosit toată priceperea, ingeniozitatea, pregătirea, diplomația pentru a-i capacita pe elevii mei să învețe. În primul rând, am înțeles că predarea clasică: cretă, tablă, caiete, trebuie completată cu ceva nou, care să-i însuflețească, să-i motiveze atunci când sunt obosiți, plictisiți etc. Acel ceva l-am găsit în tehnologie.

Aceasta ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe,  îl învaţă pe elev să lucreze independent şi în grup. „Şcoala  secolului XXI ar trebui să-i înveţe pe tineri, în primul rând, să facă faţă schimbărilor rapide şi cum să se adapteze”, afirma Andreas Schleicher, directorul OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), insistând că în lumea de azi succesul în educaţie nu mai constă în reproducerea informaţiei, ci în a folosi informaţia în situaţii de viaţă.

1. Trebuie să realizăm că trăim într-o epocă cu transformări accelerate și singura cale de supraviețuire este adaptarea continuă și nu negarea realității.

Avem datoria, dacă nu chiar obligația, de a integra tehnologia în mod natural în experiența pe care le-o oferim copiilor la școală. Dacă o vom exila la porțile ei, s-ar putea să avem surpriza că vom rămâne noi izolați și singuri, predicând în deșert.

Fiecare generație are resursele ei, metodele ei specifice de a-și rezolva problemele, valorile ei, plăcerile ei. Să nu încercăm să-i minimizăm potențialul! Potrivit unui studiu realizat de European Political Strategy Center, 93% din joburile actuale necesită competențe digitale măcar la un nivel minim, iar, pentru prima dată în istorie, se pare că tinerii sunt mai bine „echipați” în această privință decât contra-concurenții lor mai în vârstă, accentuând decalajul existent între elevii nativi digital și profesorii imigranți digital. Elevii, născuți în epoca hyperlinkului și a căutării instantanee pe Google tind să-și piardă repede răbdarea în fața unor profesori care încă se mai cred depozitarii cunoașterii și continuă să dicteze din manuale și cărți ce n-au cunoscut încă revoluția multi-media. Vă puteți imagina cât de „slow-motion” trebuie să li se pară o oră de 50 de minute de expunere, când ei nu mai au răbdare să vizioneze un clip video de 5 minute!?

Profesorii ar trebui să realizeze, dacă nu au făcut-o deja, că rolul lor principal nu mai este acela de a transmite informații, ci mai degrabă de a selecta și structura informația relevantă, de a-i antrena pe elevi să se descurce în pletora de informații existente, de a-i ajuta să-și mențină motivația la un nivel ridicat, de a le dezvolta simțul critic, de a le insufla un set de valori. Rolul nostru, al dascălilor, este de a găsi modalități de a face programa mai rezonantă, personalizată și semnificativă pentru fiecare elev. Angajamentul este semnificativ la un nivel neurologic, la un nivel de învățare și la un nivel de comportament. Când elevii sunt angajați, viața este mult mai ușoară. Noi suntem responsabili în a crea situații de învățare atrăgătoare. Ne ajută tehnologia, ca instrument.

2. Tehnologia este extrem de importantă.

Voi arăta cum am evoluat eu profesional și personal de când am descoperit tehnologia prin intermediul Microsoft Education. De când sunt MIE Expert, Skype Master Teacher și MIE Trainer, chiar am descoperit o lume nouă. Microsoft mi-a adus lumea întreagă în sala mea de clasă. Prin intermediul platformei Microsoft Education, am vizitat muzee, galerii de artă, am călătorit virtual la o fermă din Kenya, am învățat să creăm personaje literare cu scriitoarea Robin Yardi din Santa Barbara (Statele Unite ale Americii), am ascultat povești spuse de scriitoarea Tricia Brown din Alaska (Statele Unite ale Americii), am învățat despre importanța știrilor adevărate de la Tammy și Mike Dunbar din Modesto (Statele Unite ale Americii), am aflat despre meseria de profesor de la Clive Gibson, profesor din Dubai, am aflat tradiții de nuntă din Malaezia de la Vanesri Kasi, am participat la proiecte și am fondat proiecte.

3. Îmi învăț elevii să-și descopere și cultive abilitățile deoarece „lucrătorii cu abilități în cerere vor prospera, iar cei cu abilități depășite vor fi abandonați”, conform PwC (PricewaterhouseCoopers).

Îmi ascult elevii, îi observ, văd ce le place și îmi adaptez strategia în funcție de ceea ce am descoperit. Astfel, ei se simt apreciați și valorizați. Am înțeles că activitățile din clasă ar trebui să corespundă îndeaproape situațiilor din viața reală, așa că am adaptat programa școlară la aceste cerințe. Pun accent atât pe rezultatele elevilor la examene, dar și pe  transformarea elevilor în gânditori independenți, capabili și creativi analitic. Aproape în fiecare zi învăț ceva de la elevii mei. Clar, cele mai grozave lecții mi le dau „tehnologic”. Este firesc. Ei s-au născut cu tehnologia în mână. Datorită lor m-am ambiționat să mă „updatez mereu”, să găsesc noi metode de a-i apropia de școală.  O astfel de lecție am primit-o de la elevul meu, Casian Sime, care mi-a mulțumit într-o compunere pentru ceea ce fac pentru ei. Nu am crezut că elevii mei de 11-12 ani înțeleg exact ceea ce fac eu pentru ei. Am fost impresionată de compunerea lui Casian. Citez:

Cine ar fi crezut  că eu și colegii mei vom participa la un proiect inițiat de Universitatea Harvard în colaborare cu Pulitzer și cu National Geographic? Cine ar fi crezut că vom participa, alături de elevi de la 500 de școli din 90 de țări de pe 6 continente,  la proiectul Climate Action în care am învățat să protejăm planeta împotriva poluării și a schimbărilor climatice – http://www.climate-action.info/users/tanc?Cine ar fi crezut că ideile mele vor fi apreciate de Microsoft, prin intermediul profesoarei mele?

Cine ar fi crezut că vom intra în direct cu elevi din întreaga lume: India, Dubai, Kenya, Pakistan, Vietnam, Qatar, Arabia Saudită, SUA, Argentina, Spania etc. (nici nu îmi mai amintesc cu câte țări am colaborat) cu care am făcut schimb de obiceiuri, de creații literare, de idei. Cine ar fi crezut că vom vizita virtual muzee din Egipt și din Australia, că ne vom plimba prin mijlocirea dirigintei mele minunate, prin parcul Rio Formosa din Portugalia alături de profesoara Manuela Valentim, că vom afla ca avem un cuvânt de spus,  că #EusuntVIITORUL.

 

Așadar, tehnologia este un accelerator, un catalizator al pedagogiei, dar puterea schimbării se află în educatori. Ea ne ajută să creăm poduri educaționale globale, învățând unii de la alții. Experiențele emoționale create prin intermediul tehnologiei inspiră acțiune. De noi, de profesori, depinde ce moștenire le lăsăm elevilor noștri pentru ca ei, la rândul lor, să devină agenţi de schimbare.

Mersi sus